
poezie din copilaria actuala
Nu stiu altii cum au fost,
dar eu cand am fost mica
aveam in fiecare zi
o clipa de bucurie,
si anume
momentul in care ajungea
mama acasa de la lucru.
Asa cum o asteptam eu atunci,
o asteapta catelusa noastra
astazi. Dand din coada,
cocotata pe fotoliul verde
de langa intrare
(atunci era altul maro),
cu ochi mari, emotionati.
Ghemul de dragalasenie
o asteapta pentru mangaiere
si iubire.
Eu o asteptam pentru ciocolata
cu cocos Can Can. Dar erau zile
in care nu ma deranja sa
primesc ciocolata cu rom
sau chiar cicolata Kiss;
ba chiar si Fructa era buna.
Astea se intamplau atunci, azi
am invatat ca indicele glicemic ridicat
al alimentelor pe care le mancam
este motivul adevarat
pentru care oamenii
fac atac de cord si
mor.



