luni, 27 decembrie 2010

Poezie cu cantec

(poezie comica si muzicala)

La la la, tsssss...
iar Adela ma asteapta de 2 ore
la ea.
Nu-mi place de mine cand nu sunt
punctuala.
Atunci sunt virguala sau exclamativa
si mereu intarzii.
Nu am pus pe foc si s-a stins in timp ce
Luchi facea tra la la ... la baie.
Ea crede ca e Thalia, eu cred ca
ea poate sa fie oricine
si ca canta mai bine decat
Denisa.
Si pentru ca eu nu am fost deloc inspirata
cand am scris asta, o sa o las pe Rachael
Yamagata sa cante, in timp ce voi
o sa radeti de poezia asta comica
si ciudata.

http://www.youtube.com/watch?v=jAhoIiI1GKY

joi, 23 decembrie 2010

Bate ceasul ora 7

...omu negru n-a venit
(poezie de Craciun)


in schimb maica-mea e in bucatarie
si imi spune ca nu stiu sa fac prajituri.
nu stiu ce-i in capul ei; eu nu
sunt Ana Olsen.
nu vreau sa mai sterg lustra, oricum
nu vine mosu, si daca vine il prinde
Cornel P si ii rupe gatu.
nicio zi din an nu este ca ziua de Craciun
pentru ca de obicei acuma ne certam cel mai mult.
ii iubesc dar tot ma cert cu ei.
as bea o bere, dar nu poti sa iesi din casa
in ziua de 23 decembrie noaptea si sa mai
fii si fata/femeie/d-soara.
nu de alta, dar mai este ceva de facut prin casa
and you have to stay tooned.
nu am impodobit bradul de 3 ani consecutivi si cred
ca am sa continui aceasta traditie si anul asta.
e destul ca mi-am aspirat covorul.
ma duc sa ma spal pe cap si eventual cu
ocazia asta o sa stau.

Craciun fericit!

PS: Don`t expect much from Santa, he`s just a dude!

duminică, 19 decembrie 2010

Ce este o femeie BIO(logică)

Eu o iubesc pe Frida Kahlo si incă mă rog şi azi să fiu reîncarnarea ei. Picturile ei leagă foarte mult femeile de natură şi de tot ce este viu şi organic. Una dintre ele se intitulează „Ce mi-a dăruit apa” şi prezintă o jumătate de cadă plină cu apă şi cu o femeie cu unghii roşii la picioare, care se scaldă în întâmplările din viaţa ei. Alte tablouri o înfăţişează cu o maimuţă.
Frida Kahlo nu s-a pensat niciodată.
De ceva vreme am început să merg la Coşul Verde şi să arunc acolo cu toţii banii pe care i-aş fi dat pe gyroş şi pe ţigări. Nu mă deranjează să cheltui bio. Azi mi-am cumpărat sare din atlantic şi dulceaţă de trandafiri.
Bunica mea nu se dădea cu creme pe faţă, decât cu ruj. A renunţat şi la ruj când şi-a dat seama că bunicul oricum o iubeşte; şi că ale ei erau deja destul de pigmentate. Nici eu nu mă mai dau cu ruj şi nici cu cremă. Mi-a ieşit un coş pe frunte.
„Sânii tăi sunt ca doi pui gemeni de căprioară” şi „miere curge din gura ta”, îi spunea mai demult un bărbat unei femei pe care o iubea. Iar ea îi spunea „iubitul meu e alb şi rumen, şi între zeci de mii este întâiul”, în timp ce asculta la pick-up Django Reinhardt. Nimeni nu iubeşte fără muzică.
Mi-am băut cafeaua de dimineaţă şi m-am spălat pe dinţi şi pe ochi. L-am îmbrăţişat aşa cum fac în fiecare dimineaţă şi am plecat la lucru. Nimeni nu-l iubeşte atât de biologic cum îl iubesc eu.
La fel ca orice plantă sau fiinţă vie comestibilă şi necomestibilă, şi femeia este ceva natural. Când spun asta, mă refer la faptul că se naşte din ceva natural şi se întoarce în natură atunci când moare. După ce moare nu mai este naturală, este spirituală. Iar dacă a reuşit să se se păstreze dulce şi „nature” toată viaţa, asta înseamnă că sigur a avut şi spirit.

joi, 16 decembrie 2010

Poezie scrisa cu doua zile inainte de poimaine

(poezie de inspiratie South Park iana)

Personajul meu preferat din South Park
este Eric Cartman, pentru ca
este un copil care
nu asculta de parinti.

Nu trebuie sa asculti de parinti
atunci cand ai o solutie
mai buna.

Datorita faptului ca imi place Eric Cartman,
am hotarat impreuna cu blogul
sa nu acceptam nicio forma de
cenzura.

Dar pentru ca imi iubesc parintii
si pentru ca sunt fanii mei,
am modificat poezia vulgara
de pe blog
ca sa nu mai fie suparati.

Poezia viitoare va fi despre un porc.
Andreea L

marți, 14 decembrie 2010

Poezie cu o mătuşă

"Ma tante s`apelle Sylvie
et elle parle francaise
tres bien.
(Şi spre deosebire de mine
ştie să pună şi accentele
unde îşi au locul.)"

Mătuşa mea Sivlia a fost
hippie şi citeşte foarte mult.
Nu a fost nicodată la modă
pentru că nu crede în aşa ceva.
Mi-a spus mereu să nu-mi fie ruşine
de mine.
Şi mi-a pus numele Andreea L.

Mătuşa mea Silvia trăişte lângă un munte
şi niciodată nu ştie cât e ceasul.
Ştie să facă clătite, iar în casa ei
sunt foarte multe pisici.
Toate pisicile ei au nume ciudate
si asta îmi place.
Mereu o întreb ce nume le-a mai pus.

Mătuşa mea Silvia vorbeşte tare
iar cuvintele se răguşesc la ieşire
din gura ei.
Mereu ar mai adăuga ceva pentru că
nu ştie niciodată cât e ceasul.
Plânge când i se îmbolnăvesc caii,
dar nimeni nu o înţelege.

Mătuşa mea Silvia este omul care
mă sună ca să-şi consume minutele
şi mie îmi place că mă iubeşte.
Are ochii mari şi negri şi a început
să încărunţească.
Cu cât încărunţeşte mai tare,
cu atât o iubesc mai mult.

duminică, 12 decembrie 2010

Eu merg cu trenul si el cu masina

poezie care calatoreste cu CFR-ul pe timp de iarna

Si afara e firg si trenul pute
Iar la el in masina miroase a trandafiri
Si trenul meu nu merge pe unde merge masina lui.
Sper ca nu il mai doare spatele si ca pisica de ieri are stapan.

Si afara ninge si nu vreau sa cobor din tren
iar el este baiat cu masina care cauta fata cu benzina.
Si ma bucur ca nu am de predat marti proiectul ala
Si in tren pute in continuare.

sâmbătă, 11 decembrie 2010

Ce cred eu despre Adam şi Eva

(poezie povestită)

Adam a fost primul bărbăt care s-a născut cu o coastă lipsă şi nu pentru că a vrut el asta, dar la acel moment din existenţa lui, nu avea niciun drept de a-şi alege componenţa fizică. Nimeni nu se poate alege înainte să se nască. Lui Adam îi plăcea să stea în casă şi să se uite afară cum ninge şi nu-i plăceau surprizele de niciun fel. A! Şi îi mai plăceau femeile, insa mereu alerga după persoane nepotrivite. Prima dată s-a îndrăgostit de o femeie căsătorită, iar a doua oară de o curvă. Dragostea nu vine când vrei tu, ci când este ea pregătită (după ce s-a aranjat, s-a machiat şi s-a parfumat).
Adam a decis că vrea o soţie. Cum Elena si Pamela erau deja implicate în relaţii serioase, s-a gândit să îi dea o şansă Evei, chiar dacă nu îl atragea şi chiar dacă nu ştia să facă supă de cartofi.
Evreii îi spun „bashert”, noi îi spunem destin.
S-au cunoscut într-o zi frumoasă de vară în Parcul Central, lângă cazino. Nu a fost dragoste la prima vedere, pentru că dragostea poartă ochelari şi nu vede bine la distanţă. A trecut mult timp până să se îndrăgostească unul de celălalt şi să se iubească. Au găsit, însă, motive de iubire unul în celălalt. Eva l-a iubit pentru coasta lipsă, iar Adam a iubit-o pentru că o chema Eva şi pentru că nu ştia să înoate. Adam a mai apreciat la Eva faptul că a fost fată mare şi nu a mai avut alţi bărbaţi în afară de el.
Dragostea se întâmplă atunci când Dumnezeu coboară pe pământ şi se face zăpadă, soare, ploaie sau frig. Şi atunci când intră în casa ta şi nu mai vrea să plece, pentru că alege să nu mai fie în afară de tine. Atunci tu eşti dragoste.

vineri, 10 decembrie 2010

Poezie de casa noua

Eu si cu blogul meu nu ne-am pus in plan sa ne mutam la casa,
dar avand in vedere ca am si adoptat un catel
si eram cam ghemuiti in apartamentul ala
cu doua camera si fara balcon...

am primit o invitatie pe care n-am putut s-o refuzam:
www.andreealaza.ro.

Va invitam sa ne cititi si sa radeti cu noi aici,
eu si cu blogul suntem tare fericiti si chiar am facut o lista
cu persoanele care merita multumiri,
asadar, multumesc Mosule
ca ai venit fix de ziua mea!

luni, 6 decembrie 2010

Ok, deci de ziua mea

(poezie comica de ziua mea, sau poezie de ziua mea comica)

Am uitat ce-am facut ieri de la 8 incolo,
tare mi-e frica ca am uitat
ceva in priza
ca la un moment dat a inceput sa miroasa
ciudat prin casa.

Nu mai stiu exact unde mi-am pus telefonul
si nici cheile de la apartament.
Sunt eu o ciudata, sau incep sa imbatranesc
dar este firesc.

Am implinit 23 de ani (13 dupa calendarul lui Andrei),
nu mai sunt chiar tanara ...
si fiind ca portofelul unde l-am pus
n-am habar,
deseara o sa dansez sus
pe bar!


Multumesc!

duminică, 5 decembrie 2010

Femeile sunt fetiţe, iar băieţii sunt bărbaţi

(scriitură care a apărut prima dată pe aporia.ro, dar acum i-am regândit locul pentru ca prea puţin a fost înţeleasă)

Eu sunt o fetiţă de 12 ani şi am grupa sanguină 0. Iubesc un bărbat care este cu mult mai în vârstă decât mine, sau aşa pretinde el. Mă pune să gătesc şi să îl pup pe obraz şi să mai fac chestii care îi plac lui şi aşa îl fac fericit. El mă pupă pentru că sunt o fetiţa mică şi nu vorbesc prostii. Îi place când nu mă machiez şi când nu mă dau cu oja. Îi place când mi-e frică pentru că asta înseamnă că sunt fetiţă şi el îmi spune că are grijă de mine şi o să aibă mereu. În felul ăsta îşi vede el utilitatea lângă mine şi de aceea nu îi place când sunt băieţoasă.
Bărbaţii au grijă de fetiţe şi le iubesc. Asta cred eu. Dar şi eu am grijă de el. Am grijă să nu fie flămând, îi păstrez casa curată, îi pun apă la flori şi îi spun că îl iubesc aşa: „i lov iu beibi”. Înainte am crezut că sunt o femeie tânără, acum cred că sunt o fetiţă, pentru că sunt fetiţa lui.
Băieţii sunt bărbaţi pentru că, aceştia din urmă, sunt puternici, pentru că nu le este frică, pentru că ştiu cum să ne încălzească şi cum să ne strângă în braţe noaptea. Bărbaţii sunt bărbaţi pentru că nu ştiu să gătească decât un singur fel de mâncare, sau maxim două, pe care le fac foarte bine. Bărbaţii sunt bărbaţi pentru că nu sunt zgârciţi la cumpărături şi acesta este un motiv în plus pentru care au nevoie de câte o fetiţă care să îi ajute să fie economi. Băieţii sunt bărbaţi pentru că ştiu să facă sex cu noi, si să ne domine şi ne le doboare cu trupurile lor grele, pentru că ştiu să ne dea jos chiloţii si să ne privesca „fluturele adormit” (aici l-am citat pe Cărtărescu), pentru că atunci când ne dezbracă se întorc la obiceiurile lor de băieţei şi caută lăptic şi pentru că sunt atât de diferiţi de fetiţe.

miercuri, 1 decembrie 2010

De ziua ta, draga Romanie!

(poezie serioasa, de data asta si un pic intarziata)


La multi ani draga Romanie,
Ce mai faci? Copiii sunt bine si ei?
ma bucur … insa am ceva sa-ti spun
care s-ar putea sa nu-ti cada
foarte bine.
Ti-ai cam facut de cap de ziua ta
… sa stii! M-ai lasat 40 de minute
In frig azi-dimineata pentru
ca tramvaiul 102
care pleaca din Iris si merge spre centru,
nu a circulat azi deloc ...
Autobuzul 21 care ma duce la lucru a avut
program de weekend, dar mai mult de atat
chiar si autobuzul cu care merg in Floresti
a mers ...
cum a mers.
Asadar, daca vrei cadou de ziua ta,
te rog, lasa-ma naibii sa ajung la lucru
si de la lucru
acasa.
Iar daca poti, opreste si ploaia asta puternica de afara
A! Daca a mai ramas tort, lasa si pentru mine ca ajung
...
cu taxi!

Un cetatean de-al tau!

marți, 30 noiembrie 2010

Poezie de Sfantul Andrei

(pentru Andrei)

Andrei este un sfant, iar eu
il iubesc pentru ca si el ma
iubeste si are grija
sa nu patesc nimic rau.

Eu ii fac de mancare si
ii spal hainele si
chiar ultima data i-am cumparat
o lampita de birou.

Cand Andrei este fericit
ma duce la Aquina sau ma duce
sa mancam la chinezesc
sau imi face spaghete
(dupa o reteta de-a lui).

luni, 29 noiembrie 2010

Poezie despre mine

prima poezie (in mod cert) despre mine

Eu sunt o fetita cuminte
si scriu poezii culinare,
animale si sexuale si nu mananc
cipsuri.
Nu stiu sa compun poezii cu rima
si de aia poeziile mele
arata ca dracu.
Nu-mi plac metaforele
si nu le folosesc, nu-mi
plac poeziile
care vor sa zica atat de multe
incat nu stiu cum sa inceapa.
Imi place sa ma joc
cu poeziile si cu Andrei
si sa mananc paine prajita
dimineata cu o cafea
calda si cu
un cub de zahar.

duminică, 21 noiembrie 2010

Poezie culinara

poezie culinara si comica

Cativa cartofi albi
stau in oala la fiert;
fac jacuzzi pe aragaz.
Langa ei stau cateva oua
intr-un jacuzzi mai mic.
O tava de cuptor sta pe masa
si se uita la mine
cum o ung cu unt.
Cascavalul tipa si plange
in timp ce-l dau pe razatoare.
Totul se amesteca in tava,
impreuna cu o smantana grasa
si frumoasa.
In cuptor toate incep sa faca
dragoste.
Sexul nu dureaza mult,
in 20 de minute totul este gata
si se pune in farfurii la racit.
Pofta buna!

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Poezie despre cea mai comica poezie din 2005 incoace

(an de glorie, in care a fost conceputa de un individ/a cu pseudonimul yoma si postata pe softpedia, pentru a cere pareri despre ea)

"Cand soarele rasare
Din noaptea-ntunecata
Imi voi aduce aminte oare?
Iubirea mea uitata?

La steaua care-a rasarit
Spunea Eminescu odata
E o cale mult prea lunga
Iubirii mele sa te-ajunga

Iar cand eu nu voi mai fi
Pe-acesta zdreanta lume
Nu ma uita, suflet al meu
Nu mai uita, speranta."


Cum vi s-a parut? Eu am ras.

joi, 18 noiembrie 2010

O alta poezie

(comica)

despre cum am cazut o data pe scari
mai exact doua trepte,
in fata unui magazin alimentar
din Alesd
(daca nu stiti unde e Alesd
dati search pe google).
Si despre cum am stropsit
o punga de napolitane cu ciocolata
topita si
despre cum am dus acasa faramituri
si un pic de rusine.
atat.

luni, 15 noiembrie 2010

Poveste despre gainile care oua

poveste agronoma

Gainile sunt niste fiinte, carora oamenii le zic pasari si le cred proaste, pentru ca oamenii au o vorba care zice: N-ai minte cat o gaina!
Gainile oua. Cat de prost sa fii sa stii oua?

Cum cred eu ca arata dumnezeu

(poezie cu D mare sau cu d mic)

Eu cred ca dumnezeu are mustata,
o mustata stufoasa si neagra
si ochi negri.

Sigur este tanar, dupa cum arata
nu-i dau mai mult de 50 de ani.

De cate ori l-am vazut purta
blugi, un pic prea ridicati
(pana mai sus de buric)
si-si purta laptopul dupa el
mergand cu capul in pamant.

Dumnezeu seamana destul de bine
cu tatal meu

joi, 11 noiembrie 2010

A doua poezie despre cei care nu merita sa ne pupe si care nu ne gresesc doar o singura data, ci in repetate randuri, vezi cel de fata :)

via messenger

banyai_szilard: szia
andreea laza: salut
banyai_szilard: ups
banyai_szilard: am gresit
andreea laza: ;)
banyai_szilard: scuze
banyai_szilard: :D
andreea laza: nu-i nimc
banyai_szilard has signed out. (11.11.2010 17:59)

Last message received on 11.11.2010 at 17:58

luni, 8 noiembrie 2010

Poezie financiara

poezie despre cum vreau eu sa-mi dea lumea click-uri pe banner ca sa incep sa fac bani prin google adsense si eventual sa nu mai lucrez nimic o viata intreaga si sa scriu numai poezii comice si absurde despre porci si tehnologii si lumea sa creada ca am luat-o razna, iau eu sa fiu bogata si sa ma doara undeva

Savoy ca sapun, hotel si formatie

poezie retro

Savoy are miros de levantica
si de fiecare data cand faci baie
cu el
intr-un hotel
iti vine sa canti
"Eu ma-nalt in zbor ca soimul,
tu ma privesti nefericita"
tra la la
si gandul te poarta la perioadele
in care parintii tai
(indeosebi tatal)
isi lasau perciuni
si ascultau Phoenix,
iar Savoy ii astepta in baie
langa chiuveta si canta
"Mai astept in frunza rara
in mestecenii din vise"
:)

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

A trecut luna octombrie, trebuie sa scriu ceva

poezie ciudat-calendaristica

astazi este noiembrie
si e cald afara si as vrea sa tai porcul
si sa-l pregatesc pentru micul dejun
si sa mananc portocale si eventual sa fac sex
si sa scriu o poezie comica.
noiembrie este luna cu noi
iar noi ne iubim
de ce sa vina decembrie?

marți, 26 octombrie 2010

Cateodata vine toamna

cand nu mai mergem la strand si cand
ne luam bocanci si scoatem aburi pe gura
si in padure e portocaliu
si nimeni nu sta la povesti ca e frig.

imi place toamna pentru ca nu e chiar asa
de frig ca iarna, dar e totusi destul de frig
ca sa nu stai la povesti cu oricine

luni, 25 octombrie 2010

E timpul sa inceapa un razboi

Pentru ca oamenii nu mai sunt oameni,
nu sunt nici macar animale, sunt niste chestii
verzi cu solzi si cu pene care mananca
copii mici si care se vor sa-ti fie frica
de orice: ca nu esti bun, ca nu esti normal
ca nu o sa fii fericit, ca nu stii ce-i iubirea,
ca nu o sa reusesti, ca nu o sa te mariti,
ca nu o sa-ti iei masina, ca o sa mori

Sa nu va fie frica!

joi, 21 octombrie 2010

Alta poezie despre blogul meu

ca sa-l intelegeti


Blogul literar Homo ludens este un atelier din care au iesit o gramada de poezii fara rima, mutante si absurde. Poeziile care au rasarit peste noapte, sunt despre iubire si despre dumnezeu, despre porci si cocosi, despre laptop, fete si baieti, despre Iehova si George, despre tatele mele si despre cei care nu merita sa ne pupe. Poeziile mele nu se justifica, sunt ilegale si obscene, ele vorbesc mult si nu pentru oricine, cateodata ma fac sa rad, iar in acele momente vreau sa le iau pe toate in brate si sa le pup

miercuri, 20 octombrie 2010

Poezie comica despre blogul meu si mai comic

Poezie despre ploaia de toamna


Nimic nu e mai comic decat sa te plimbi cu un cacat in geanta
mai ales daca afara ploua si esti o ... Poezie
pe tocuri tot timpul ploua mai des, iar la noi in scara Blogului
nu mai era loc de inca o poezie de cacat.
M-am chinuit sa fac o poezie comica care sa faca blogul
si mai comic
sau
si mai de cacat.

marți, 12 octombrie 2010

Poezie despre semnul întrebării

Semnul întrebării seamănă cu o umbrelă.
Din varii motive, oamenii nu se întreabă
de ce folosesc umbrele
sau de ce plouă peste ele,
sau de ce sunt sacoşele grele,
după ce vii de la kaufland.
Nici nu-şi pun întrebarea:
Când o să bem Zarea?
De ce e rece marea?
Poezia următoare o să fie despre virgulă.

miercuri, 29 septembrie 2010

Cand pisica nu-i acasa

poezie de servici

Cand pisica nu-i acasa
Soarecii fac sex in casa
Cand pisica ii acasa
Soarecii fac sex afara

luni, 27 septembrie 2010

A 50a postare a Blogului Social Literar

Dragi tovarăşi, consăteni, evlavioşi credincioşi,
ne-am adunat astăzi aici, cu credinţă în suflet,
pentru a sărători ce-a de-a 50a întrunire a partidului
comunist social românesc.

Dragi prieteni, colegi şi alte încrengături,
azi am venit de la lucru si mă tot gândeam
să-mi iau pufuleţi, şi până la urmă
nu mi-am luat.

Blogul meu a împlinit 50 de postări,
ieşiţi în stradă cu surle şi trâmbiţe
şi haideţi să răsturnăm guvernul şi să
facem o nouă revoluţie!

Eu cred că avem nevoie de o revoluie!
Oricine are dreptul la pufuleţi!

marți, 21 septembrie 2010

Eu cred ca are gust de bomboane

si e de turta dulce
cu gust de twix.

(pentru ca mama e un fan
si nu ii place sa vorbesc urat
si pentru ca o iubesc)

"Nimic nu e ca tine"

dupa Alexandra Hristov

nimic nu e ca tine pentru ca am ajuns sa te iubesc
si pentru ca ti se unge parul repede
si pentru ca esti un framcmason
si pentru ca esti un domn
si pentru ca esti gras
si pentru ca ai par in nas
si nu stii sa-mi saruti mana
si ma inseli cu vecina
si pentru ca stii totul
si totul e ca tine
nimic e ca oricine.

In curand

o sa-mi iau laptop
o sa ma saruti
o sa ma imbat
o sa pun hainele la uscat
o sa ma asez pe pat
o sa ma duc la lucru
o sa ma spal pe dinti
o sa ma minti
o sa adorm.

Eu tin dieta si tu esti rau

azi am mancat o maslina verde
ieri am mancat o jumatate de zi
si nu m-am putut opri

azi beau un vin cu tine
pe care l-ai adus cu mare greu din beci
sa ma freci.

vineri, 3 septembrie 2010

homo ludens

despre cel care se joaca nu se stiu multe;
nu comunica mult
si isi schimba mereu prietenii.
cum pentru el toate sunt o mare joaca,
nimeni nu-l angajeaza.
nu-i plac lucrurile clare si bani
n-are.
rareori se indragosteste,
si atunci cand se intampla
isi face planuri de casatorie
si de divort.
cel care se joaca nu este fricos,
este doar curios.
stie ca viata este un joc mare,
in care el aranjeaza
jucatorii.
este dumnezeu.

Ce facem toamna?

A venit toamna. Nu te chinui sa-mi acoperi inima cu ceva;
inca nu e atat de frig incat sa te rog sa pui pe foc.
Ce facem toamna? Eu nu am iesit azi deloc din casa. Nu aveam
niciun motiv sa stau in frig. Asadar, stau acasa si fac de mancare
si fac curat si ma joc cu cainele si ma duc la wc si beau apa si
ma uit la televizor si intru pe internet ca sa-mi verific mailul
si vorbesc cu Andrei si ma gandesc ce fac altii toamna.
Eu nu am foarte multe idei azi.

miercuri, 1 septembrie 2010

"Adam si Eva"

adaptare a romanului lui Liviu Rebreanu

Eu sunt printesa Sophie a Bavariei,
iar azi, pentru ca nimeni
nu are o coroana regala pentru mine,
beau dimineata lapte cu cafea din cesti
de portelan de Portugalia;
citesc carti scrise de oameni
care au trait dupa mine;
ma imbrac in cele mai finute
rochite retro-boheme,
imi iubesc toate animalele
si imi plantez rosii cherry
in ghivece maronii.
dar mai ales, cinez cu
Franz Karl, arhiduce de Austria.

vineri, 27 august 2010

In gradina toate legumele povestesc intre ele.

poezie agronoma


In gradina cand ploua, toate legumele merg acasa la ele.
In gradina cand ninge, toate legumele sunt in concediu.
In gradina cand bate vantul, toate legumele se tin tare de maini.
In gradina cand e soare, toate legumele stau la terasa.
In gradina cand cade roua, toate legumele sunt la coafor.
In gradina cand intra bunica, toate legumele isi fac cruce.

joi, 26 august 2010

Noua pisici mici

poezie absurda

noua pisici mici cauta un soarece in camara.
soarecul sta intr-un colt impreuna cu mama sa.
a sa este vecina de la et.II a Mariei.
Maria este studenta la marketing cu fratele meu.
fratele meu nu bea lapte de capra.
caprele au copite.
copitele cresc cativa centrimetri pe an.
anul acesta a avut 221 de zile pana azi.
azi am scris o poezie despre noua pisici mici.

noua pisici mici citesc ziarul.
ziarul este compus din mai multe game.
gamele au fost compuse de doi extraterestri talentati.
doi extraterestri talentati au mancat suvlaki.
suvlaki este un soi de leguma care creste pe deal.
dealul este locul in care traiesc delfinii.
delfinii au doua picioare.
picioarele sunt bune ca sa mananci cu ele peste.
pestele creste in copaci.

azi am scris o poezie despre noua pisici mici.

luni, 23 august 2010

Eu nu ma pot opri din vorbit

...si nu am cu cine povesti

ceapa-n mapa, masa-n casa,
duru-n curu, limba-si plimba,
maine-i caine, tzucu lucu,
laba slaba, tare-n graba,
sare tare, oase groase,
pureci cureti, azi grumazi,
potzoc la bloc, gura sura,
calma-n palma, puncte puncte,
maci laci, sus sar dracii,
dieta cocheta.
azi si maine n-avem paine.

Vreau sa-mi iau un laptop mic

cred ca se numeste notebook, da eu nu l-as numi caiet.
are multe butoane si vine intr-o paleta variata de culori.
si acum sa terminam cu reclamele.
vreau un laptop mic ca sa fac lucruri mici si multe cu el.
o sa iesim si in oras la un suc, just me and him.
o sa cinam impreuna si Andrei o sa fie gelos, si ...
probabil ca o sa vrea sa te inlature din calea fericirii lui.
dar eu o sa te protejez si o sa ma asigur ca esti bine,
pentru ca si Andrei are un laptop mic (da un pic mai mare decat ala pe care il vreau eu :D )

duminică, 15 august 2010

Este ziua tatalui meu!

si el imi vorbeste despre pheonix si mi se pare
ca vrea sa planga. a facut 50 de ani si in urma cu
25 a terminat facultatea. atunci asculta folk.
nu i-am luat nimic de ziua lui si mi se pare ca
cineva ar zice ceva daca i-as aduce o floare.
vorbeste mult si stiu despre ce vorbeste.
vreau sa il ascult pentru ca si el m-a crescut pe mine.
tatal meu este pasionat de astronomie si stie toate constelatiile.
tatal meu a avut o diriginta in liceu care i-a dus la concert phoenix.
tatal meu este om de stiinta si nu crede in dumnezeu.
nici eu nu cred in dumnezeu, eu cred ca vreau sa dorm.

Franta este o tara de unt sarat iar Italia este o tara de pisat

poezie despre calatoria noastra

E fancy sa mergi pe mare cu iahtul si sa bei bere in Nantes
cu 5 euro, sau sa te scalzi in oceanul atlantic crezand ce e cel pacific.
Nimic nu se compara cu o calatorie de 6 zile cu autocarul spre Franta.
Nimic nu se compara cu dna Futiu din Valea Draganului. Am vazut o familie de copii acolo. Am tras cu arcul inspre cer si am fost la ciclu. Am mancat unt sarat cu briose si cu multa multa cafea. Am vorbit multa franceza si am avut 3 cosmaruri. Am cantat inmbracata in port popular. Eu ma simt foarte sexi in port popular si am chef sa fac mult sex cu poalele ridicate in cap. Vreau sa fac sex pana transpir si imi intra nisip si urme de crabi peste tot. Vreau sa mai beau 3 beri din alea mici si sa trag la poarta. Mais, c`est pas possible! Venetia e plina de gunoaie si de oameni eleganti care se plimba cu multa mandrie prin mirosul de pisat.

sâmbătă, 31 iulie 2010

Andrei ma pupa

Pentru ca nu stiu sa-mi pun banner adsense pe blog
Pentru ca nu stiu ce inseamna enfermé twat!
Pentru ca nu stiu sa traduc termeni specifici
IT din engleza in romana
Pentru ca nu stiu sa pun atasamente pe elance
Pentru ca a vazut o tipa buna in Polus
Pentru ca nu stiu sa aprind laptopul lui
Pentru ca nu stiu sa opresc alarma la telefonul lui
Pentru ca adorm la filmul "100 Girls"
Pentru ca sunt o fata de la tara
Pentru ca ma ploua in oras
Si pentru ca nu stiu sa joc lap-tenis.

Horea Closca si cocosul

poezie povestita despre revolte

Horea Closca avea un cocos rosu care
compunea poezii. Acest cocos rosu nu avea bani,
asa ca l-a rugat pe Horea Closca sa-i cumpere
o carte despre o revolta care a pornit de la ceva
palinca pe undeva prin Campeni. Horea Closca nu a
vrut sa dea bani pe asa ceva, el cumpara doar dvd-uri.
Cocosul a cumparat cu ultimii lui doi bani un dvd pentru
Horea Closca.

Sfarsit!

duminică, 4 iulie 2010

Gaina mea a nascut un porc rosu

povestea cosmarurilor mele

Si nu mai stiu exact pe unde l-am pierdut
ca ieri am visat ca zbor deasupra unui miros de placinta cu varza
care s-a soldat a fi cu varza dulce, si am fugit sa caut cateva pietre
cu care sa sparg porcul cel rosu, pentru ca eu am vrut albastru
si pentru ca nu am reusit, mi-am dat seama ca unul rosu
nu e, totusi, atat de negru.

miercuri, 30 iunie 2010

Astăzi o să te iubesc mai puţin

Pentru că m-am plictisit un pic de tine,
că de trei zile încoace mâncăm doar pizza
iar eu sunt la dietă.
Asta nu înseamnă că nu te mai iubesc deloc,
iar dacă mâine o să mă duci la grădina botanică
o să te iubesc un pic mai mult săptâmâna
viitoare.

luni, 28 iunie 2010

În patul tău nu există nicio grijă

de Andreea L

În patul tău nu există nicio grijă
pentru că grijile nu mai încap de noi doi
pentru că nu le place să doarmă la picioare
şi pentru că au hotărât să se mute în altă chirie.
(plăteau prea mult la noi)

În patul tău există o singură grijă,
atunci când tu ai grijă de mine
şi când mă laşi să fac orice vreau
şi să visez toate porcăriile şi
să te trezesc dimineaţa fără să te
superi,
pentru că mă iubeşti.

sâmbătă, 26 iunie 2010

Mă excită diacriticele

poezie obscena despre cum mă excită diacriticele


Deci, (aşa se începe) mă excită diacriticele
pentru că ele sunt pe sus sau pe jos, peste tot
si nu au pic de mândrie pentru ceea ce fac.

Au ajuns să se înjosească atât de tare,
că cerşesc de la câte un T sau un S
adăpost, iar plata o fac în natură.

Mă excită că sunt atât de autohtone şi de
inventive şi că nu fac sex decât cu clienţii
lor fideli, iar lumea de ceartă
din cauza lor,
pe chat. :)

sâmbătă, 19 iunie 2010

Era să-mi pierd o mână

în urmă cu trei zile.
asta după ce am mancat ceva
sau nu m-am spălat pe mâini
şi am crezut că dacă răcesc nu o să
fie nevoie să renunţ la mâna mea stângă.
am avut febră dar nu mi-a curs nasul
şi atunci am realizat în ce pericol eram.

azi m-am trezit vindecată de alte două
sau trei mâini.
cred că am uitat să mulţumesc, nu mai stiu exact
dar mi-am dat seama ca fiecare mână mai are cinci mâini
şi că Nichita Stănescu avea dreptate. iar acum tastez
cu două mâini sănătoase o poezie despre o mână bolnavă
care s-a trezit dintr-un coşmar.

luni, 14 iunie 2010

Porcul meu care a schimbat coteţul

poezie cu un animal (sau poezie - animal)

Porcul meu care a schimbat coteţul
şi-a pus toate cele de trebuinţă în saci mari.
A lasat doar mizerie in urmă şi a plecat
în tările calde.

Coteţul lui cel nou este mai draguţ.
Are multe flori peste tot şi 7 covoare.
A aflat că are şi un magazin în apropiere
de unde poate să cumpere cu coşul.

Porcul meu care a schimbat coteţul
ar trebui să fie despărţit cu virgulă
de restul propoziţiei, dar mi-a spus cineva
că nu se pune virgulă în titlu.

sâmbătă, 12 iunie 2010

Pune tocanita in frigider!

pozie alimentara

Toata mancarea de zilele trecute s-a stricat
pentru ca ai uitat sa o pui in frigider.
Hainele de pe fotoliu stau triste si imbacsite
de ieri de la ora 5.
Postasul n-o sa mai vina pentru ca a aflat ca avem
un caine rau.
Cartile mele alea subtiri si inghesuite pe raft
se plictisesc de moarte.
Iar tu,
tu imi raspunzi ca un porc la telefon.

marți, 8 iunie 2010

Mi-e asa de frica sa nu vorbesc cu tine si sa nu te tin in brate

Pentru ca mi se pare ca tu esti foarte aproape de mine
Si nu ma mai intereseaza ca nu facem sex cand sunt la ciclu,
Dar ma intereseaza sa ma vezi si pe mine, cat de bucuroasa sunt
Ca te vad si ca vreau sa te rasfat atunci cand nu-mi ceri tu asta
Nu pot sa fiu altcineva cu tine, de aceea, te rog,
Asculta-ma cand plang.

joi, 3 iunie 2010

Eu vreau un musafir care sa stie ca e musafir

poezie despre musafiri

Nu stiu cate oua are Geta in frigider
Cu atat mai putin cate are vecina Rodica.
Nu cred ca are importanta ce miros
iese din apartamentul lui George.
Si nu stiu ce prosoape foloseste Maria.
Nu stiu cum as putea sa nu fiu eu la mine acasa
Nu cred ca vreau sa fiu musafir in casa mea,
atunci cand se doarme la mine peste noapte
Nu cred ca e necesar.

luni, 31 mai 2010

Acuma, legat de modelul de diagnoza

Poezie masterala

Am luat un pic de clei si o mana de respondenti
Ca sa incropesc un model.
A fost declarat cel mai frumos model din sala 19
A pozat pentru Victoria Secret si apoi
a primit o bursa in Anglia, iar acum valoreaza
multe lire sterline.
Valoreaza si mai mult
L-am nascut eu.

miercuri, 26 mai 2010

Mai tii minte cand ai muscat din mine ca din Snickers?

Cantarea Cantarilor

Si mi-a curs de sub limba un sange mai dulce decat
ciocolata Mars, sau Milky Way...
Si ai baut toate miresmele pe care le-am uitat ieri
intre scrisorile tale digitale
Si ai cantat "am sa ma sui in copac sa-i apuc cracile"
Si am compus o poezie despre Snickers?

marți, 18 mai 2010

sa te frec

poezie depre ticurile tale verbale

atunci cand nu speli vasele sau cand plangi
si ori de cate ori te uiti cu mine la
un film
sa te frec la ochi atunci cand te ustura
ca ti-a intrat nisip, sau ai stat prea mult cu
ochii-n calculator
sa te frec atunci cand camasa ta are o pata
sau cand pantalonii tai au o gaura
sa te frec cand mi-e mila de tine ca stai
in ploaie si frig
sa nu te frec cand facem sex,
sa te iubesc

marți, 11 mai 2010

De ce ma strangi in pumnul tau, porcule?

Remix dupa "Gandacelul" de Elena Farago

Tu nu stii oare, ca-s si eu mic si ca ma doare?
O, NU! A intrat o albina in camera
Gata, a iesit!
Daca nu stii, iti reamintesc eu cat de mic ma simteam
cand am citit pentru prima data poezia asta
si cat m-a durut ca gandacelul ala urma sa moara.
Toti eram niste gandacei in clasa.
Acuma, poate va dati seama si de ce aveam o ura pe copii
... ei ne omorau gandacii.
Lupii ne omorau caprioarele
Iar puii ... nu mai stiu exact de ce mureau
dar mureau si ei ca sa plangem noi in clasa.
aveau alt motiv?

vineri, 7 mai 2010

"inca ne iubim ca in prima zi"

poezie cu explicatii de rigoare

Ok, si in prima zi va iubeati? Serios?
Well I`ll be damn daca va cred!
Ce sa inteleg prin "prima zi"
Aia in care ati facut cunostinta?
"Grigore", incantat!
"Georgeta", incantata!
Si apoi Georgeta i-a dat mana la pupat lui Grigore
Si apoi au baut un brifcor si au mancat o prajitura
Zic brifcor, pentru ca "prima zi" a fost de demult
Si nu au facut sex pana dupa un an
Dar ce importanta are, cand ei se iubeau din prima zi,
Pentru ca iubirea e sublima.
Daca imi spune si mie cineva ce cacat inseamna "iubirea e sublima"
ii fac o poezie cadou de ziua copilului:)
Iar sexul este unealta diavolului in toata treaba asta cu iubirea
care e sublima si mare si care da sens si mai face multe chestii
numai nu sex oral
Concluzie: daca ziceti ca va iubiti ca-n prima zi,
nu ati spus-o voi, au spus-o multi inaintea voastra
iar voi nici nu v-ati gandit ce inseamna. :)

duminică, 2 mai 2010

Despre ciocolata

(poezie dulce, sincera si cu fistic)

ciocolata a fost inceputa deja, nu are sens sa vorbesti despre inceput;
nu stii daca se va termina vreodata si nici atat, cand.
tu esti in mijloc, primul si singurul din viata ta,
manjit pana la urechi.
ceea ce faci este o simpla alegere, important e ca faci orice.
maine e posibil, ieri este mancat iar azi este acum.
nu exista rai si iad, exista ciocolata buna sau proasta.
nu iti este frica sa gresesti, numai calculatoarele nu gresesc
dar nu ele au inventat ciocolata!
lumea ta este o reteta de praline cu nuci si fistic
iar tu esti cel care a inventat ciocolata cu alune
dumnezeu si-a pierdut retetele de "cum se face ciocolata"
pentru ca dumnezeu este iresponsabil
tu esti cel mai fericit consumator de ciocolata.

vineri, 23 aprilie 2010

Fetele te prind de mana iar baietii te prind de fund

De ziua ta :)

Fara sa-mi doresc sa-l mint pe Iehova,
Am acceptat sa ma casatoresc cu un om care adesea imi spune ca
glumeste in proportie de 95% in fiecare zi
M-a luat de nevasta pentru ca ii fac de mancare si ma uit la el cum doarme
Mai apoi pentru ca facem mult sex
Eu sunt "bucatareasa frumoasa care face mancarea gustoasa"
Sper ca nu o sa ma loveasca peste fund pentru ca nu e mancarea buna
Dar poate sa ma loveasca, atata timp cat si el e un baiat bun,
Iar eu sunt o fetita mica.

luni, 19 aprilie 2010

Microroman sau macropoezie despre viata lui George

Partea a III-a

La 30 de ani George şi-a găsit de lucru. S-a angajat tâmplar la o firmă de tâmplărie. Lucra cu lemne, cuie, lipici şi îndemânare (uneori). Făcea scaune. Avea o meserie nobilă pentru că îşi ajuta prin aceasta aproapele, iar religia îi cerea asta. Îşi dorea să facă scaune pentru toată lumea. Oamenii aveau astfel 4 picioare în loc de două şi probleme mai puţine cu gravitaţia. Cine mai are nevoie de degete dacă nu are picioare?
La 31 de ani s-a apucat de fumat. Era tardiv... Nu era în trend să fumezi în momentul în care el s-a apucat. Dar el fuma. Această plăcere exercita o mişcare în corpul său. Este o plăcere să te joci cu trupul tău, iar George ştia asta cel mai bine. De câte ori se speria de jocurile trupului, îşi privea degetele, cele întregi cu unghii tăiate, cu aşchii sub unghii şi uneori cu noroi. Cele mai frumoase lucruri le făcea cu trupurile de femei. Le iubea pe toate fără să aibe o explicaţie anume şi nu pentru că erau armonioase sau perfect funcţionale. Nu am înţeles nici eu de ce. George nu mi-a spus multe lucruri despre el şi cred că nu o sa îl întreb.
Nu mai stiu multe despre viata lui George pentru ca de cativa ani s-a mutat undeva la tara si nimanui nu i-a last noua adresa. Tatal sau a ramas cu Ana la periferia Clujului prea preocupat de degetele lui lipite si de cartofii prajiti. Cand George a plecat, lui i-a mai lasat o parte dintre poeziile lui si i-a incredintat bucataria cu toate ustensilele de lemn, fier si alama. A luat doar un scaun, unul mic si albastru caruia i se adresa adesea cu „ copilul meu”. Probabil ca de aici incolo nu o sa mai credeti nimic din ce va povestesc despre George, puteti totusi, insa, sa ma ajutati. Romanul sau poezia mea nu mai are personaj principal, deci am sa-l caut.
a) George nu a plecat departe de casa ca sa nu se piarda.
b) George a plecat cu o masina rosie in satul bunicilor lui, unde nu mai avea bunici, doar povesti.
c) George a plecat cu Veronica (vanzatoarea de la aprozar) la munte ca sa poata vedea pentru prima data toata lumea, de acolo de sus.
Important este ca George nu a plecat de tot si ca se va intoarce candva acasa, cand ii va fi prea frica sa mai stea departe de casa, cand se vor fi terminat povestile sau cand Veronica se va hotara sa moara.

marți, 13 aprilie 2010

Microroman sau macropoezie despre viata lui George

Partea a II-a

Nu avea o iubită chiar dacă tatăl său avea una. Lui îi repungna ideea de a avea o mamă la fel de tânără ca şi el şi de aceea fugea de femei. Tatăl său, în schimb, era mulţumit cu situaţia actuală; era fericit că a găsit o femeie care poate să treacă peste handicapul său fizic şi care să ştie să facă cartofi pai cu checiap.
George dorea să fie bucătar. Era pasionat de bucătărie, îşi petrecea toată ziua acolo. O folosea, de fapt, şi pe post de baie şi dormitor. Bucătăria era camera lui George. Îi plăcea să audă cum cuplează frigiderul, cum i se aprinde beculeţul la deschidere; îi plăceau furculiţele pe care le folosea pe post de linguri, dar cel mai mult îl pasiona sertarul cu polonice. Cu ele bea apă, tot cu ele se juca în nisip. Chiar dacă era la o vârstă avansată, George făcea o mare pasiune pentru joaca în nisip. Conform teoriei lui, totul este 50 % apă şi 50 % nisip, ideea este să ştii cum să amesteci ca să-şi iasă reţeta.
George obişnuia să o privească pe Ana, iubita tatălui său, cum face supă de tăiţe şi se excita de fiecare dată când aceasta amesteca cu polonicul. Ca şi cum acesta ar fi o extensie a propriului penis, una tot materială (dar din alt material). Ca să se liniştească îşi număra din nou, repede, degetele şi când ajungea la doisprezecelea deja nu mai era în febra sexului. Părăsea atunci bucătăria trântind uşa de la ieşire sau de la intrare, iscând şocuri seismice în toată casa. Nu ştia că, în urmă cu 25 de ani aceleaşi şocuri s-au simţit în apropierea oraşului Sankt Petersburg la lansarea ruşilor în spaţiu.
Când se sătura de polonice (asta când era foarte deprimat), obişnuia să bea. Şi îşi cumpăra doar apă scumpă: Evian sau alte cele, pe care le amesteca cu două linguri de zahăr şi una de mărar. După două guri, simţea un tremurat în tot corpul şi de cele mai multe ori leşina şi se trezea doar după câteva zile în bucătărie: pe frigider sau pe aragaz.
După cum am spus, George era la vârsta la care putea să scrie. Şi a început să scrie într-o zi despre frunze, nisip şi polonice, iar mai apoi despre sex. A reiterat prima sa experienţă sexuală cu o colegă de facultate. Şi şi-au amintit amândoi cum a fost. Fiecare despre a lui. Ea i-a spus că nu-şi aminteşte foarte multe, iar George a început să povestească în detaliu. Prima atingere a degetelor unei femei a fost pentru el o experienţă catartică. Atunci a iertat faptul că mama sa l-a părăsit şi că a pierdut un polonic albastru. Ea i-a iertat ejacularea precoce. A uitat de lume, de el, de bucătărie, de restanţe. A uitat şi că sunt lucruri pe care nu le poate uita pentru că nu le-a trăit. A experimentat uitarea prin excelenţă. Uitând totul, din momentul acela a început să-şi facă amintiri noi. Şi prima lui amintire din viaţa sa a început cu: „Avea degete frumoase...”

luni, 12 aprilie 2010

Microroman sau macropoezie despre viata lui George

Partea I

George s-a născut într-o zi în care ruşii se lansau în spaţiu. Nimeni nu ştie câţi ruşi au părăsit Terra în ziua aceea, iar pe George nu-l privea nici atât această chestiune. George era în acel moment din viaţa lui pe care noi restul îl numim „nici nu ştia pe ce lume trăieşte”, deci nu era în măsură să conştientizeze ce se întâmpla în jurul lui, cu atât mai puţin să scrie despre viaţa lui. Deci, dacă George va scrie vreodată o carte autobiografică începând cu „În ziua în care m-am născut s-a întâmplat ...” eu vă zic să nu-l credeţi. Eu pot să scriu despre George pentru că sunt în măsură să scriu şi sunt conştientă de acest lucru, doar că nu-l cunosc pe George. Rămâne să hotărâţi pe cine să credeţi.
Cert este că George avea 10 degete la mâini şi 10 la picioare şi locuia, începând cu ziua în care s-a născut, la periferia Clujului. Părinţii lui au devenit părinţi în ziua cu pricina, cu toate că nu se aşteptau să cunoască acest merit decât peste 2 zile, după cum preconiza doctorul Albu. Daca asta s-ar fi întâmplat, eu aş fi început prin: „George o să se nască peste două zile, la două zile de la lansarea ruşilor în spaţiu...”.
Nu cunosc nimic despre viaţa lui George, dar ştiu sigur că el este în viaţă, aşadar, voi scrie ceea ce cred eu că se va întâmpla în viaţa lui.
George este la vârsta la care nu ştie să scrie sau să citească. Părinţii lui sunt la vârsta de părinţi. Mama are şi ea 20 de degete însumate, iar tatăl său doar 19 deoarece la piciorul stâng are două degete lipite. În casa de la marginea Clujului trăiau 59 de degete. Acum că am lămurit problema voi trece mai departe.
După 25 de ani, în casa de la periferia Clujului mai locuiau 39 de degete. Mama lui George s-a desărţit de tatăl lui George după ce a hotărât să plece la cules de căpşuni în Spania. Acolo, culegând într-o zi toridă de vară, a realizat că nu mai doreşte să convieţuiască cu un soţ care are un deget lipsă. Şi a continuat să culeagă.
George avea 25 de ani şi era şomer. A absolvit liceul şi era licenţiat în fizică, iar acum aştepta să-şi găsească o slujbă. Era la vârsta la care ştia să scrie şi să citească şi chiar mai mult de atât. Ştia şi să socotească, să facă cumpărături, să spele ciorapi, să taie cu foarfeca, să faca sex oral femeilor şi să se barbierească. George era un om înzestrat. Şi chiar dacă avea o zi mai proastă, sau o mică depresie îşi număra repede toate cele 20 de degete şi ştia că o să treacă peste greutăţi.

duminică, 14 martie 2010

Proza ţâţelor mele

(ajustată)

Am sânii umflaţi şi mă dor. Nu ştiu de ce pentru că nu ştiu ce conţin ei. Aş putea să-mi fac câteva ipoteze: am lapte. Ce legatură are asta? Şi daca am lapte e ok, am pentru cereale. Sau am o lume a piticilor înăuntru. Este foarte posibil să locuiască în ei piticii de ţâţe. Ce fac oare piticii ăştia toată ziua? Probabil merg la şcoală sau la facultate, unii lucrează, unii mor sau se fut. Alţii poate au examen la d-nul Crăciun, unii au restanţe si restul sunt integralişti. În orice caz, nu m-ar deranja un Regele Mihai (tânăr) pitic. Să ştiu că de fiecare dată când îmi strâng un sân el mă sărută dinăuntru. ”That`s hot!” vorba lu` stupid americans (si asta a lu Pralea).
Dar nu am pitici. Poate am două tumori, fiecare tumoare cu sânul ei. Oare care o fi mai mare? Sânul meu stâng a fost mereu mai mare decât sânul meu drept, deci este posibil ca tumora să fie în cel drept. În orice caz, nu cred că trebuie să mă tem. Este în trend să ai tumori, e fancy să mori din cauza lor. Dar oricum, pe mine nu mă sperie moartea pentru că am vazut-o pe Memo odată, mai demult şi mi s-a parut cul. Cred că aştepta 9le, sau aştepta ca 9le să facă accident, în fine, fiecare cu ce se pricepe mai bine. Bucata asta o auzi mereu: “fiecare cu ce se pricepe mai bine”. E o vorbă din popor şi când vrei să vorbeşti despre ea, trebuie sa începi cu: `Vorba aia: e un câine!`
Dar să revenim la ţâţe pentru că publicul masculin îşi pierde interesul faţă de `proza mea`:).Ţâţele mele `ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini` spunea un oarecare Matei, Luca sau Ioan într-o oarecare evanghelie. Totuşi, ca să fiu sinceră, partea cu îngemănarea nu se prea potriveşte. Ţâţele mele sunt diferite. Când una e cerc, cealalta e cub.
Mi-am aprins o ţigară şi mi-am amintit cât de sexi fumează Gael Garcia Bernal pe youtube pe o piesa sud-americană. So damn hot! Mă şterg pe frunte. Sunt toată transpirată.....şi de-abia mai respir, deci puţină nicotină nu strică (am văzut într-un film că nu mori din cauza asta). Degetele mele de la picioare au unghii. Şi unghiile sunt roz. Mă uit înapoi şi îl văd cum doarme întins pe pat. E obosit şi penisul lui e OVER (ca Stewie). Mă uit la sâni. Cineva a avut chef de ventuze. God damn it!

luni, 8 martie 2010

Amintiri din clasa I-a

Remake dupa celebra "Mama azi de ziua ta..." (scrisa ca sa ne amintim de vremurile cand eram mici si parintii nostri erau tineri si ne cumparau "Eugenia" si "Fresia")

Mama azi de ziua ta, ziua de 8 marte,
Ti-am adus si eu ceva, ti-am scris o poezie
Este o poezie despre tine si despre florile pe care le meriti
Florile astea de toate culorile au crescut pentru tine
In fiecare gradina din sufletul copilului tau
O sa ti le aduc de fiecare data ca si cum mi le-as aduce mie
Sa le mirosi, sa le pui intr-o vaza colorata de-a ta.
Nu o sa se ofileasca niciodata in mainile tale care mi-au dat viata
Si daca da, arunca-le sa creasca viata in alta parte,
Datatoare de viata a mea.

Pentru mama mea, Maria si bunicile mele Ana si Sofia

miercuri, 3 martie 2010

Tratat satiric despre cei care nu merita sa ne pupe

sau cum trebuie tratati (via messenger)

radu: ai terminat?
ada: da
radu: cum a fost?
ada: bine
radu: :)
ada: ma bucur
radu: si acuma ce faci?
ada: am facut mancare
ada: si asc muzica
ada: tu?
radu: eu am facut niste exercitii
ada: ce ex?
radu: abdomene
radu: piept
radu: brate
radu: astea
radu: ;)
ada: bun
ada: :)
radu: ma fac frumos...sper
radu: ;)
ada: :)) si io
ada: glumeam
radu: ai poza frumoasa
ada: is eu frumoasa
ada: :)
radu: stiu
radu: si nu glumesc
ada: tu ce ai mai facut de cand n-ammai vb?
radu: mai nimic interesant
radu: revelion
radu: craciun
radu: astea
radu: somnn
ada: pai ma gandesc ca nu ai facut nimic interesant de cand nu ne-am vazut
ada: :))
radu: pai da
radu: sa stii sincer
radu: ca m-am gandit la tine
ada: io nu m-am mai gandit la tine
ada: sau foarte putin
ada: tot sincer iti zic:)
radu: nu conteaza
radu: eu da
ada: f bine
radu: :)
radu: asa o fi
ada: asa o zici de parca
ada: eu am terminat-o cu tine
ada: nu tu cu mine
ada: :))
radu: :-*
ada: nu, mersi
ada: :)
radu: nu primesti?
ada: avea o prietena o vorba
ada: eu ce am scuipat nu mai inghit
ada: asa, metaforic vorbind :)
radu: aha
radu: si ce sa inteleg din asta?
radu: sa nu mai dau :-*?
ada: exact
ada: sau daca dai, dai degeaba
ada: :)
radu: inteleg
radu: bine de stiut
ada: adica nu e nici situatia, nici cazul
ada: :)
radu: bine draga
radu: dar ce am voie sa fac?
radu: sa vb cu tine?
ada: poti vorbi
ada: fara discutii despre sex
ada: si pupat
radu: ok
ada: ma duc la dus
radu: ok draga

marți, 2 martie 2010

Mi-am pierdut un prieten (poezie participativa)

Similar cu "I`m losing a friend" de la Cardigans :)

mi-am pierdut un prieten, ieri, in gradina
nu e de aruncat niciodata o cunostinta buna
dar l-am scapat din maini in timp ce miroseam o floare
sau poate doar gandeam ca fac asta, se intampla
si s-a mai intamplat in acelasi loc
cu alt decor dar acelasi prieten
l-am regasit cateva minute mai tarziu in spatele meu
respira usor dar eu stiu ca-mi ascunde ceva
ca mi-a furat ceva din buzunar si s-a prefacut ca ma iubeste mai apoi
suntem ca doua laturi paralele iar intamplarea asta e un paradox
pentru ca iarna ninge, iar tu ai inceput sa mori de la o vreme incoace
la fel mor si eu, mor de separare, mor de rugaciuni spuse de oameni pe care nu i-am vazut
cadavrul meu zace in gradina in care te-am pierdut

duminică, 28 februarie 2010

si n-am inteles de ce trebuie sa stau atat de putin pe canapeaua ta care imi place atat de mult

Poezie scrisa in colaborare cu un prieten bun, Cornel, pe mess (un rand eu unul el).

incearca sa deschizi usa in fata mea, sa ma vezi
pentru ca numai asa putem vorbi despre vreme
deschidem geamurile sa avem o imagine panoramica
asupra a ceea ce nu a existat niciodata inauntru
intreb pe cine nu trebuie cat e ceasul, ne-am inteles
si n-am inteles de ce trebuie sa stau atat de putin pe canapeaua ta care imi place atat de mult
sau putinul asta este tot al tau si vrei sa mi-l dai mie sa-l port cand ne vedem
rar, pentru ca tu esti singur si doar mai apoi pasional
trecerile noastre sunt si nu sunt pentru ca nu ne cunoastem, sarim peste politete
ca peste felul intai si zbieram noptile unul in urechea celuilalt
suntem intre sinele trenului, ne salvam de la suicid reciproc
ca sa murim singuri, de batrante sau din greseala

marți, 23 februarie 2010

poezia mea despre nimic

"despre lucrurile simple"

i-am promis lui d că am să scriu o poezie despre nimic
acesta are două picioare şi două mâini şi vorbeşte ca un om
nu ştiu exact la ce oră se trezeşte dimineaţa că e mai matinal decât noi toţi
am uitat să zic că vorbeşte mereu şi mult
îl cunosc foarte bine dar nu-mi permit să-l tutuiesc
este un ins de caracter chiar dacă nimeni nu recunoaşte şi se preface că nu-l cunoaşte
ieri era în zorki la o bere şi a sevit un ceai
e greu de înţeles ce gândeşte
e greu de spus pe cine iubeşte
are un penis mic
şi iată, am scris o poezie despre nimic

Amintiri din clasa a IIIa

Unforgetable moments :))

Fata aia plăpândă şi alergică la orice era totuşi cea mai apreciată în clasă, iar mie îmi era greu să înţeleg cum te pot aprecia învăţătorii pentru alergiile tale sau pentru că eşti cu 5 cm mai înalt decât media înălţimii copiilor din clasă. Iar eu eram şi scundă şi grasă şi pe deasupra mai purtam şi nişte ochelari hidoşi.