Fetiţă de toamnă

dimineaţa mă trezesc prima data
doar cu un ochi şi mă uit dacă
afară e frig.

îmi scot un picior de sub plapumă
şi caut papucul. nu sunt o fetiţă
de dimineaţă. mai ales toamna.

mă duc să fac un suc de portocale
şi mă bucur că stau în casă unde
e cald.

şi apoi lucrez ascultându-l pe Django
Reinhardt în surdină. îmi amintesc
ca sunt foarte fericită şi îl pup
pe obraz.

el mă pupă pe frunte şi se bucură
că are o fetiţă care stă şi toamna cu el
şi toată viaţa.

Te oblig sa ma iubesti

poezie despre iubire

De cate ori il intreb pe Andrei
daca ma iubeste imi spune
ca afara este vreme frumoasa
si ca vrea sa iesim undeva,
oriunde.

Eu nu inteleg de ce nu ploua
inca, dar totusi ma bucur ca
e cald dimineata cand
imi beau cafeaua.

Andrei ma ia de mana si
ma obliga sa fug dupa el
si eu tot ii zic ca mi-e
frica ca o sa cad si el
imi zice sa-mi inving frica.

Bine-ar face sa-si invinga
si el odata frica
si sa-mi zica
o data (sau de mai multe ori)
ca ma iubeste.

Or else!

Ziua in care l-am vazut pe Dumnezeu

poezie divina

Am plecat cu tramaviul 102
spre facultate. Era prima zi
insorita din an. Soarele
parca a rasarit pentru mine.
M-am simtit calma si serena
tot drumul pana la facultate
si inapoi spre casa.
Am vazut atatea lucrusoare
frumoase in oras, rochite cu
flori, fustite, sandale, bistrouri
oameni.
Fericirea o simti in tine
cand nu simti absolut nimic
iar pasii ii plutesti, nu ii calci.
In drum spre casa mi-a venit ideea
sa incerc sa dau celorlalti oameni
din fericirea mea.
M-am relaxat si am zambit.
Cand am ajuns acasa, in fata
blocului pe jos, am calcat
pe un pachet mic de alune.
Nu era nimeni in jur.
Era al meu. Asta a fost ziua in care
l-am vazut pe Dumnezeu.

Jurnalul unei printese

o veche poezie


Azi dimineata m-am trezit in miros
de fructe coapte vara.Am taiat o
portocala cu cutitul de abanos si
am iesit pe balcon.

Servitoarea mi-a facut un ceai
cu lapte asa cum faceau stramosii mei
intr-o alta viata. Ceai verde.

Am stat asa si m-am gandit ca oricine
poate sa existe ca si mine.
Sunt fericita.

Un animal

sunt cenusareasa. stau undeva inchisa
intro casa si scriu 'intr-o' legat.
ceilalti rad de mine, si razi si tu.
acum mi-am dat seama ca nu stiu ce
am de facut.

iar tu ti-ai dat seama ca nu conteaza
asta. eu o sa raman acasa sa fac o mie
de clatite, pana ramanem fara faina si
fara oua.

iar tu sa ai ouale sa ma tratezi ca pe
un animal.

Eu şi căţelul meu

poezie canină


Îmi plac mai mult câinii decât oamenii
şi nu ştiu de ce. Îmi plac pentru că se
bucură cu tine şi vin dând din coadă şi
stau grămadă.
Îmi plac că sar pe tine când nu te-au
văzut de mult şi că stau să îi mângâi şi că
plang de fericire, că preferă să se joace
cu tine decât să mânânce ca porcii
în neştire.
Îmi plac pentru că ştiu să asculte
şi să asculte şi să nu te întrerupă
şi să nu-ţi dea sfaturi şi să nu spună
ce să faci şi să nu-ţi spună
să taci.

Poezie cu cuvinte murdare

aceasta este o poezie
pe care s-ar putea s-o citeasca
si parintii mei, deci am
sa folosesc cuvinte murdare.

cuvintele acestea murdare, vulgare
sau din popor sunt cuvintele cele
mai folosite si mai indragite,
primele care se invata intr-o limba
straina.

limba mea straina nu are voie sa mai
pronunte litera r din cuvantul cu* sau
litera s din cuvantul *perma.
mana mea nu o sa le scrie, iar tastatura
nu o sa ma mai ajute.

nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte
ci doar cuvinte murdare adunate intr-o
carte. si daca aceste cuvinte hulite nu
isi vor gasi un loc aici pentru ca
se feresc de prea multi ochi, eu cred ca
sunt nevinovate.
am sa le pastrez in gand si in minte
si chiar daca nu le scriu
si nu le citesc, am sa le gandesc.

asa ca mami, fara suparare,
ca am scris o poezie cu
cuvinte murdare.

Pe balcon.

Nimeni nu e aşa de fericit ca şi mine,
acum. Eu cânt şi ud răsadurile
de pe balcon. O sa avem roşii roşii.
Andrei îmi tot spune să nu mai ţâţâi
şi eu tot scriu şi scriu la dizertaţie,
îmi beau apa şi ceaiul verde şi
mă gândesc să mă mut la ţară

cu el.

Locuinţa mea de veră e la ţeră.
Vreau un căţel şi un purcel mic şi
câteva găini care sa facă ouă.Oare când
apar ţânţarii? Atunci o să mă duc la munte
cu dominşoara Prym. Andrei o să care
bagajele şi eu o să dorm în droşcă
pe drum încolo.

Să stăm în iarbă şi să beau iaurt
şi să uit de tot ce am învăţat până acum
şi să mă reconstruiesc pe mine după chipul şi
asemănarea mea.